Rapita

 

REFERAT

Beneficiile eco-economice ale rapiţei

 

 

 

MASTERAND:          

ŞANDRU BENIAMIN

 

 

 

Cluj-Napoca

2011

Cuprins

 

 

 

Beneficiile eco-economice ale rapitei

 

 

Introducere

  1. 1.     Generalitatii
  2. 2.      Proprietati biologice si chimice
  3. 3.     Compoziţia chimică
  4. 4.     Sămânţa şi semănatul
  5. 5.     Recoltarea
  6. 6.     Afacerea “bio” aduce milioane de euro
  7. 7.     Avantajele biodieselului
  8. 8.     Costurile si beneficiile la un ha de rapita
  9. 9.     Bibliografie


Beneficiile eco-economice ale rapitei

 

Introducere

            Valorificarea potentialului agricol prin încurajarea culturilor alternative de plante tehnice, rapita, în vederea asigurarii unei surse energetice alternative de combustibil pentru tractoare si masini agricole autopropulsate, reprezinta un deziderat energetic actual cu largi perspective de dezvoltare .Cultivarea de plante ca rapita sau porumb care ulterior sa poata fi transformat in combustibil este benefic pentru economie si pentru cei care fac agricultura insa asupra mediului are un efect benefic avand in vedere faptul ca se scote din circuit partial o parte din combustibili clasici foarte toxici pentru mediu. Trecerea la o cultivare masiva si valorificarea chibzuita a terenurilor disponibile fara efecte negative asupra altor ramurii ale economiei agro-alimetare ar fi o solutie ideala pentru cei care cauta noi alternative dar si pentru cei care  lucreaza acum in agricultura si au neviue de culturi noi in circuitele lor de productie.

Rapita este printre putinele culturi care aduc si benefici economice si ecologice in acelas timp insa intelegerea adapratii acestei culturii la ansamblul general al economiei inca necesita studii si interes si din partea celor care trebuie sa faca pasul sre alceva.

  1. 1.     Generalitatii

Î n România rapita s-a cultivat pe suprafete mai mari înainte de primul razboi mondial si între cele doua razboaie mondiale. Astfel, în anul 1913, ea a ocupat 80,38 mii ha, iar în anul 1930 cca. 77,32 mii ha.

Dupa 1948, suprafetele au variat de la un an la altul, trecând putin peste 20 mii ha doar în anii 1953, 1955, 1956. În anul 1935 anuarul statistic al României mentioneaza 5,9 mii ha. Tarile din Europa de Est, care se afla în procesul de integrare în Comunitatea Europeana, dispun de suprafete cu potential agricol ridicat. Îîn conditiile unor productii medii agricole comparabile cu cele din Comunitatea Europeana, acest potential ar putea fi folosit pentru producerea de culturi cu un real potential energetic.

În aceasta situatie se afla si România, care în perspectiva integrarii în UE si a diminuarii importului de produse energetice, trebuie sa dezvolte o noua categorie de combustibili, care se regenereaza an de an, spre deosebire de combustibilii din hidrocarburi, ce, odata scosi din scoarta Terrei, de la adâncimi din ce în ce mai mari, nu se mai regenereaza.”

Febra biodieselului din Europa si SUA a cuprins si Romania, insa numai la nivelul productiei de materie prima – rapita – pe care o serie de companii intentioneaza sa o cultive aici la scara larga pe suprafete de zeci de mii de hectare.Mai multe companii din vestul Europei au pornit o ofensiva pe piata romaneasca cautand mari suprafete de pamant pe care sa cultive rapita pe care ulterior sa o transforme in ulei care, la randul lui, in urma aditivarii sa se transforme in biodiesel.

Biodieselul este un combustibil folosit pentru automobile in loc de motorina, fiind mai ieftind si mai putin poluant.“Pana acum am incheiat intelegeri cu fermierii pentru o suprafata de 25.000 de hectare in sudul tarii pentru rapita, iar proiectul nostru prevede cultivarea unei suprafete de peste 100.000 de hectare in perspectiva anului 2010″, spune Radu Zezeanu, actionarul principal al companiei Eurostarsem si fost director general pentru Romania al numarului trei mondial de pe piata semintelor, francezii de la Limagren.

El spune ca o parte a rapitei va fi livrata catre producatorul german de tractoare Deutz, iar cealalta catre Yoshida Industry AG, un producator german cu capital japonez de utilaje pentru transformarea rapitei in biodiesel. Zezeanu spune ca in acest an vor fi construite si primele facilitati de productie a uleiului de rapita. “Biodieselul merge in orice motor diesel, fara nici un fel de alta modificare, iar pretul unui litru, fara accize si taxe, este la o treime din cel al unui litru de motorina”, spune Zezeanu.

La nivelul UE, exista o directiva in care statele membre sunt obligate sa utilizeze in proportie de peste 6% din consumul de energie biodiesel in perspectiva anului 2010. In Romania se obtin randamente destul de mici la rapita de doar 2-2,5 tone/hectar, iar pretul unei tone ajunse in depozitele portului Constanta variaza intre 220-225 de dolari/tona.

Suprafata cultivata cu rapita in acest an atinge 85.000 de hectare, iar in anii buni aceasta a depasit 120.000 de hectare. Primul combustibil folosit de Rudolf Diesel, inventatorul motorului diesel, a fost uleiul de arahide. Deoarece industria cultivatoare si cea procesatoare de oleaginoase de la acea vreme nu puteau produceau cantitati mari de ulei, s-a adoptat motorina pentru acest motor.

“Utilizarea in energie a cerealelor si nu numai a rapitei reprezinta o solutie foarte buna pentru excedentul de productie. Rapita este cea mai economicoasa cultura, iar preturile pe plan mondial sunt bune. Din pacate, Romania se vede in situatia de a exporta rapita ca materie prima si nu ca produs cu valoare adaugata cum este uleiul sau, de ce nu, chiar biodieselul. Avem cereri din UE pentru rapita pentru urmatorii trei ani”, afirma Porumboiu. Holdingul sau cultiva anual o suprafata de peste 8.000 de hectare cu rapita.

Astazi, pe coasta de vest a SUA si in Brazilia, sunt statii de combusitibili unde se poate alimenta automobilul numai cu combustibili bio.Motivul pentru care in SUA se produc combustibili bio este acela ca productiile de porumb si soia sunt foarte mari deoarece sunt subventionate, dar si pentru ca fermierii americani au o sustinere puternica in Senatul american. In Brazilia, biodieselul este disponibil pentru ca sunt culturi uriase de porumb si soia.In Romania exista putine facilitati de productie a uleiului de rapita, cea mai mare fiind cea a Expur Urziceni, o afacere detinuta de un investitor elvetian.

 


2. Proprietati biologice si chimice

Rapita colza este planta anuala sau bienala cu radacina pivotanta bine dezvoltata, cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde pâna la 60-80 cm adâncime. În conditii favorabile, radacina poate ajunge la adâncimi mult mai mari uneori pâna la 300 cm. Patrunderea radacinilor în adâncime este influentata de numerosi factori ca: textura, fertilitatea si umiditatea în sol precum si de tehnica de cultivare. Radacinile laterale sunt raspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de radacini este raspândita la adâncimea de 25-45cm.

Tulpina este erecta, înalt 1,3-1,5 m rareori 2 m si bine ramificata. Numarul de ramuri variaza între 5 si 10. Frunzele rapitei au diferite forme cele de la baza sunt petiolate, lirate, penat sectate . Frunzele din mijloc sunt sesile si lanceolate, iar cele de la vârf au forma oblong-lanceolata cu baza cordat ampexicaula, fiind, de asemenea, sesile. Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi marunti ovali sau triunghiulari, în afara de lobul principal care este mult mai mare.

Înflorescenta rapitei este un racem alungit. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbena, cu nuante diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic- alungite, patru petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine si un pistil format din doua carpele unite, un ovar inferior cu doua loji false, datorita unui perete fals, despartitor. În fiecare loja se gasesc 10-40 ovule prinse de peretii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.

Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la 800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30.Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 3-4,5 g iar MH de 64-68 kg.

  1. 3.     Compoziţia chimică

În funcţie de soi şi condiţiile de vegetaţie, compoziţia chimică a seminţelor, se caracterizează printr-un conţinut de:

  • 33-49% grăsimi
  • 19-20% proteină brută
  • 17-18% extractive neazotate

Conţinutul seminţelor de rapiţă colza în ulei trece de 40 % la soiuri libere de acid erucic (tip“0”). În cultură comparativă la ICCPT Fundulea, conţinutul de ulei a fost cuprins între 43,8 şi 47,2%. La soiurile libere de acid erucic şi de glucozinolaţi (tip“00”), conţinutul de ulei a fost între 43,3 şi 48,3%. La soiurile cultivate în ţara noastră conţinutul de ulei în seminţe este de 44,5-45,8%. În general conţinutul de ulei la seminţele de colza sunt cuprinse între 43-48%.

   4. Sămânţa şi semănatul

Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de rapiţă se poate face cu utilaje specializate. Arătura normală executată la adâncimea la care să nu se scoată bulgări, de obicei la 18-20 cm, după pajişti şi 20- 22 cm după trifoi.

  1. Discuirea imediat după arat cât încă solul este reavăn
  2. Pregătirea patului germinativ prin lucrări repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adâncimea de semănat şi perpendicular pe direcţia de executare a semănatului.
  3. Folosirea tăvălugului inelar, înainte sau după semănat. Lucrarea este facultativă, dar utila îndeosebi în  toamnele secetoase şi pe soluri argiloase.

Sãmânţa, ca şi soiul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficienţa cultivării rapiţei. De fapt, sămânţa cuprinde în embrionul ei toate însuşirile valoroase ale soiului. În plus, sămânţa trebuie să îndeplinească o serie de alte însuşiri, care odată îndeplinite, au ca scop o răsărire în câmp uniformă şi rapidă, obţinerea unor plante viguroase, sănătoase, cu înrădăcinare profundă.

Sămânţa de rapiţă pentru semănat trebuie să fie proaspătă, din anul însămânţării, cu puritate de cel puţin 98% şi capacitate de germinaţie de cel puţin 85% şi cu MMB cât mai mare. După trei ani sămânţa de rapiţă îşi pierde  facultatea de germinaţie.  Se seamănă cu semănătorile de cereale păioase: SUP-21, SUP-29, SUP-48. Pentru tratarea seminţelor înainte de semănat se recomandă produsul Rapcol TZ 46 (6 kg la 100 kg seminţe) sau cu unul din produsele: Sumilex WP, Rovral 50 WP, Ronilan 50 WP în doza de 1 kg/t, Tiradin 70 PUS + Captan
50 WP (300 g + 300 g / 100 kg seminţe).

Epoca de semănat. Din cercetările efectuate în ţara noastră a reieşit că pentru vegetaţia din toamnă rapiţa colza are nevoie de 800-900 grade temperaturi active mai mari de zero grade. Cu această cantitate de căldură şi condiţii de umiditate corespunzătoare planta formează o rădăcină puternică şi o rozetă din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare biologică ce îi conferă plantei rezistenţă la factorii nefavorabili din timpul iernii, îndeosebi la temperaturile scăzute. Condiţiile menţionate se realizează prin semănatul rapiţei colza în perioada 5-15 septembrie în zona de sud a ţării şi 1-10 septembrie în celelalte zone. Ca regulă generală în zonele din afara Câmpiei Române şi Câmpiei Banatului semănatul rapiţei colza poate începe după 20 august. În Câmpia Română şi Câmpia Banatului semănatul începe după 1 septembrie.

Cantitatea de seminţe la hectar prin care se asigură desimea optimă a plantelor este dependentă de soiul utilizat şi condiţiile culturale. Având în vedere că la o masă de 1000 boabe de 5 grame şi o capacitate de germinaţie de 85% înseamnă că la 6 kg revin la metru pătrat 102 seminţe germinabile, la 8 kg 136, iar la 10 kg 170. Ţinând seama de pierderile de plante care se pot înregistra pe timpul iernii, este necesar ca la metru pătrat să se asigure în jur de 150 seminţe germinabile, ceea ce înseamnă cel puţin 12 kg/ha asigurându-se astfel cel puţin 100 plante recoltabile la metru pătrat.

Distanţa între rânduri. Se obişnuieşte ca la noi în ţară rapiţa să fie semănată la 12,5-25 cm între rânduri. În ţările din Europa distanţele variază astfel în Italia distanţa de semănat între rânduri este de 12,5-35 cm. În general, tendinţa este de a se reduce distanţă între rânduri şi de a se mării desimea culturii, în toate zonele de cultură din Europa.Adâncimea de semănat variază după textura şi umiditatea solului. În solurile grele şi umede sămânţa se îngroapă la adâncimea de 2-3 cm; când solul este uscat sămânţa se seamănă cu 1-2 cm mai adânc.

Lucrările solului după semănat au ca scop completarea realizării calitative a patului germinativ prin lucrări ale solului (tăvălugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a bolilor şi dăunătorilor.În tehnologia culturii rapiţei lucrările solului după semănat au o pondere redusă şi caracter facultativ.Principalele lucrări care se pot aplica, după caz, sunt tăvălugitul şi eliminarea excesului de umiditate. Tăvălugitul după semănat este util pe terenurile care au rămas bulgăroase după pregătirea patului germinativ şi cu sămânţa neîncorporată. Tăvălugitul este util şi după semănatul rapiţei, dar trebuie urmărit ca solul să fie bine zvântat, altfel aderă la tăvălug şi se tasează excesiv. Se utilizează tăvălugul inelar. Având în vedere specificul seminţelor mici de rapiţă se foloseşte tăvălugul, dacă la semănat solul este prea afânat, atât înainte cât şi după semănat.Eliminarea apei de pe semănăturile de rapiţă este necesară, deoarece băltirea apei provoacă moartea plantelor din lipsă de aer. Pentru prevenire, imediat după semănat sau la desprimăvărare, se trasează brazde pentru scurgerea  apei de pe terenurile cu exces de umiditate.

Se ştie că buruienile, numite şi inamicul verde al culturilor agricole, produc pagube enorme, atât de ordin cantitativ, mergând până la compromiterea culturilor, cât şi calitativ, depreciind calitatea recoltei.Combaterea buruienilor din cultura rapiţei prezintă o serie de particularităţi generate de perioada de semănat, distanţa dintre rânduri etc. care o avantajează în concurenţa cu buruienile comparativ cu majoritatea plantelor de cultură. Cu toate acestea practic nu se pot obţine producţii satisfăcătoare, profitabile, fără a aplica un minim de măsuri de combatere a buruienilor.

 5. Recoltarea

Rapiţa este una din plantele agricole pentru seminţe care solicită o deosebită atenţie în ceea ce priveşte stabilirea momentului de recoltare. Întârzierea recoltării acestei culturi poate duce la pierderi foarte mari astfel, tecile de rapiţă după o anumită perioadă plesnesc înregistrându-se astfel, prin scuturare pierderi de 30-40 şi chiar 50 %. Coculescu (1942) menţionează că recoltarea rapiţei se face atunci când plantele sunt aplecate, întreg lanul capătă o culoarea galbenă ruginie, tecile sunt galbene-liliachii, iar pe majoritatea seminţelor se observă un punct cafeniu.

Recoltarea în două faze constă în tăierea plantelor în faza de coacere în pârgă (culoarea galbenă a silicvelor şi sămânţa cu început de brunificare) după care se treieră cu combina. Plantele se taie cu vindroverul şi rămân pe miriştea înaltă de 25-30 cm, până se maturizează seminţele (până ajung la umiditatea de 12-14 %). Treieratul se face cu combina echipată cu ridicător de brazdă. Se poate lăsa o mirişte mai înaltă (30-40 cm) iar combina taie miriştea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse, la aparatul de treierat. Această metodă prezintă avantajul că Rapiţă de toamnă-efectul îngheţului la sol se obţin seminţe cu un conţinut redus de umiditate şi mai curate de impurităţi. Prin această metodă pierderile de seminţe sunt practic foarte reduse, astfel sporul de recoltă care se obţine acoperă cheltuielile suplimentare cu recoltarea în două etape.
Recoltarea directă cu combina este o metodă mai practică. Este eficientă numai dacă pierderile sunt minime şi dispunem de posibilităţi de uscare a seminţei. Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea   ajunge la 16-18%. Se lucrează numai dimineaţa sau seara, iar timpul în care întreaga suprafaţă trebuie recoltată este  de 2-3 zile.

Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau următoarele măsuri:
• înlăturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaţie a acestuia la 20 rotaţii/minut, precum şi    reducerea numărului de palete şi căptuşirea acestora cu cauciuc;
• viteza de înaintare a combinei 2-3 km/oră;
• turaţia tobei 500-700 rotaţii pe minut;
• reglarea corespunzătoare a distanţei între bătător şi contrabătător pentru a nu se sparge sau decoji seminţele.

Cu toate măsurile de precauţie, această metodă de recoltare determină pierderi însemnate, boabele au conţinut ridicat de apă, iar în masa lor se găsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicată.După recoltare seminţele se curăţă imediat de impurităţi (restul de tulpini) şi se trec la uscător pentru reducerea umidităţii la 10%. În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială seminţele se depozitează în magazii, şoproane, la început într-un strat foarte subţire (5-10 cm) şi se lopătează de mai multe ori pe zi, până când umiditatea scade la 10 %. Pentru uscare, seminţele se pot ţine şi în straturi subţiri pe prelate la soare.

  1. 6.     Afacerea “bio” aduce milioane de euro

Cultivarea rapitei va deveni o afacere in scurt timp pentru agricultorii romani. Mana de lucru foarte ieftina comparativ cu celelalte tari din UE, costurile de productie foarte avantajoase si, nu in ultimul rand, solul si clima, care sunt atuuri extrem de importante, vor putea face din Romania un jucator important pe piata biocarburantilor dupa anul 2007.

Potrivit Directivei UE 2003/30/CE privind promovarea combustibililor regenerabili, de la 1 ianuarie 2007 combustibilii ecologici trebuie sa acopere 2% din piata carburantilor, iar pana in anul 2020 procentul sa ajunga la 20%. O astfel de oportunitate nu avea cum sa fie ratata de investitorii straini si ofertele au inceput sa curga. Prima care si-a facut cunoscuta intentia de a investi in Romania pentru a produce biodiesel a fost compania portugheza Martifer. Investitia este de aproape 47%, iar viitoarea rafinarie va asigura 30% din necesarul pietei interne de combustibil ecologic. A urmat compania germana MAN, care si-a amplasat cartierul general in zona Sibiului si a anuntat ca are pregatite pentru inceput 183 milioane euro pentru punerea pe picioare a unui centru agricol si construirea unei rafinarii.

Marile companii petroliere care activeaza pe piata romaneasca, Petrom, Lukoil, OMV si Rompetrol, au anuntat ca se vor implica puternic in producerea si promovarea combustibililor verzi. Ultimii investitori veniti pe aceasta piata, cu un potential de crestere foarte mare, sunt niste oameni de afaceri spanioli care intentioneaza sa aloce 18 milioane euro pentru constructia unei rafinarii cu o capacitate de productie anuala de 100.000 de tone. Printre investitorii autohtoni care pana acum nu au avut afaceri cu petrol, dar au simtit rapid oportunitatea oferita se numara fostul arbitru de fotbal Adrian Porumboiu, care pregateste deschiderea unei fabrici de biodiesel anul viitor.Daca de investitori in acest domeniu nu ducem lipsa, nu acelasi lucru se poate spune si despre materia prima, fie ca vorbim despre rapita, floarea-soarelui, soia sau chiar porumb. Ei trebuie sa gaseasca solutii pentru constituirea asociatiilor astfel incat sa aiba la dispozitie suprafete mari pentru culturi, sa subventioneze cultura rapitei pentru ca de la bugetul de stat nu se aloca bani pentru asa ceva si, nu in ultimul rand, sa-i convinga pe agricultori sa-si asigure culturile, pentru ca, daca este sa vorbim despre rapita, trebuie stiut ca aceasta planta este extremde plapanda in conditii de ger”, mai spune Nicolae Craciun. Pe de alta parte, un handicap pentru agricultura noastra il constituie si randamentul scazut al rapitei. In prezent, Romania este capabila sa produca circa 2,6 milioane de tone de biomasa care sa fie utilizata la obtinerea combustibililor verzi.

  1. 7.      Costurile si beneficiile la un ha de rapita

Avand in vedere pretul actual al motorinei si al oreide lucru putem spune ca

  • Aratul costa 400 de Ron
  • Discuitul si grapatul 150 RON
  • Semanatul 100 RON
  • Ingrasamant, ierbicid si samanta 1200 RON
  • Recoltatul 400 RON
  • Total costuri lucrari pe un ha de rapita este de 2250 RON

Daca tote conditiile climatice si tehnice sunt adecvate se poate produce 3,4 t/ha si chiar mai mult insa vanzarea acesteia pe piata aduce unde peste 1000 EUR venit insa transfosramrea lui in ulei poate dubleaza profitul. Folosind o linie tehnologica de la SC Mangus Sol Srl se poate obtine 1 litru de ulei de rapita la sub 1 EUR  cost cu o amortizare a afcerii sub 6 luni. Se Poate folosi si o presa clasica care produce 50 L/ ora si care costa doar 5000 $ insa doar daca faci o afacere de familie pe minim10 hectare cu o amortizare in primul an.

  1. 8.     Avantajele biodieselului

In general, biomasa pentru producerea biocarburantilor poate fi obtinuta din orice planta oleaginoasa. Deocamdata la noi investitiile au fost orientate pentru obtinerea biomasei din rapita si floarea-soarelui. Biodieselul se obtine din semintele de rapita, care la o productie de circa 3 tone/ha pot asigura cam o tona de ulei.

Acesta poate fi folosit direct in motoare, intr-o concentratie mai mica sau mai mare, in functie de anotimp. Prelucrat mai departe (prin procedeul numit esterificare), din uleiul de rapita se obtine biodieselul care se amesteca cu motorina. In amestec cu benzina se foloseste un alt produs, denumit bioetanol, dar la noi deocamdata investitiile pentru obtinerea lui sunt foarte firave.

  1. Combustibilii verzi reprezinta o piata care va genera profituri foarte mari pentru investitori;
  2. Nu este clasificat ca lichid inflamabil, astfel poate fi depozitat si transportat fara autorizatie
  3.  Nu este accizat pentru ca nu este poluant (prin lipsa sulfului si a fosforului din gazele de ardere);
  4. Are aceeasi putere calorica cu motorina si arderea este completa;
  5. Pretul este mult mai mic decat al combustibililor clasici;
  6. Puterea motorului scade putin, iar consumul creste.

Dezavantajele:

  • Vascozitatea este de 10 ori mai mare decat a motorinei;
  • Are punctul de inflamabilitate ridicat (intre 270 si 321 grade Celsius) comparativ cu motorina (70-80 grade Celsius);
  • Nu poate fi utilizat daca are o vechime mai mare de opt luni insa in combinatie cu al combustibil este ideal pe periada verii mai ales la utilajele agricole si forestiere.
  1. 9.     Bibliografie

 

  1. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRǍGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politicǎ, vol. I, Editura „Gheorghe Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1998.
  2. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRǍGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politicǎ, vol. II, Editura „Gheorghe Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1998
  3. NEGUCIOIU, Aurel (coord.),PETRESCU Daciana Crina,, Introducere in eco-economie, Editura „Fundatiei pentru studii europene”, 2006.
  4. ***Agricultorii vrânceni cultivă rapiţă pentru fabricarea combustibilului biodiesel,http://www.ecomagazin.ro/agricultorii-vranceni-cultiva-rapita-pentru-fabricarea-combustibilului-biodisel/
  5. *** Cultivarea rapiteihttp://articole.cartiagricole.ro/articol/Cultivarea-RAPITEI.html
  6. ***Pret Rapita, http://www.anunturiagricultura.ro/t-8676.php.
  7. ***Procesoare diesel, oferta speciala, http://www.mangus.ro/.

Leave a Reply